Ce pot să fac dacă o autoritate publică îmi încalcă un drept sau un interes legitim, conferit prin lege?

Dacă o autoritate sau o instituție publică îți solicită cazierul judiciar sau copia legalizată a unui document original; ori dacă din alte motive nejustificate refuză să îți soluționeze o cerere; sau dacă nu îți răspunde la o cerere în termen de 30 de zile, poți să faci anumiți pași pentru a-ți fi recunoscut dreptul.

Legea pe care te bazezi pentru asta este Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, care stabilește modul în care se desfășoară litigiile între o autoritate publică și o persoană fizică sau juridică, vătămată într-un drept al său sau interes legitim.

Ce pași trebuie să fac înainte de a merge în fața instanței de judecată?

Înainte să introduci cererea de chemare în judecată la instanța de judecată trebuie să faci o plângere, (numită plângere prealabilă), la conducătorul instituției sau autorității publice care ți-a încălcat dreptul sau la conducătorul instituției ierarhic superioare, dacă există (de exemplu, la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, pentru refuzul de soluționare a dosarului pentru acordarea indemnizației de creșterea copilului de către direcțiile de asistență socială și protecția copilului). Plângerea prealabilă trebuie făcută în termen de 30 de zile calendaristice de la momentul în care ai primit refuzul în scris; sau dacă nu primești de la autoritatea respectivă nici o corespondență cu un refuz explicit, faci plângerea prealabilă în termen de 30 de zile de când ai făcut solicitarea sau de când ți s-a comunicat că dosarul depus este complet. Dacă nu îndeplinești această procedură prealabilă instanța de judecată va putea să îți respingă cererea de chemare în judecată ca prematur introdusă.

De asemenea, poți să înaintezi o petiție la Instituția Avocatului Poporului, care să semnaleze nerespectarea dreptului de către instituția sau autoritatea publică care va avea obligația să investigheze situația.

Foarte importante sunt și termenele în care se poate introduce o cerere. Pentru acțiunea directă în contencios administrativ (pentru anularea unui act administrativ individual) termenul este de 6 luni și se calculează de la momentul de la care a fost respinsă plângerea prealabilă. Dacă autoritatea nu răspunde la plângerea prealabilă atunci termenul începe să curgă după 30 de zile de la momentul la care a fost introdusă cererea inițială. Rezumând, pentru a ataca un act administrativ care a fost adresat, ai maximum 7 luni de zile (o lună plângerea prealabilă și 6 luni termenul de redactare și depunere a acțiunii în instanță).

O problemă mult mai dificilă apare dacă vrei sa ataci un act administrativ individual care nu îți este adresat direct, cum ar fi o autorizație de construire pe care primăria din localitate a eliberat-o unui vecin. În acest caz, este recomandabil să nu se depășească un an de la data emiteri autorizației. Îți sugerăm să verifici pe site-ul primăriei data emiterii autorizației de construcție sau dacă primăria nu are site funcțional, să verifici direct la sediul primăriei.

Actele administrative cu caracter normativ – Hotărâri de Consiliu Local/Județean de tipul: ”interzis claxonatul în municipiul Alexandria între orele 21.00-06.00” acestea pot fi atacate în contencios administrativ oricând.

Ce pot să cer în instanța de judecată?

Prin sesizarea instanței de judecată ceri obligarea autorității sau instituției publice să emită un act administrativ, un anume înscris sau să efectueze operațiunea administrativă pe care o refuză. Ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de contencios administrativ, dacă autoritatea tot nu execută ce s-a scris în sentință, se poate cere printr-o procedură ulterioară mai simplă și penalizarea conducătorului instituției publice, pentru fiecare zi de întârziere până la executarea hotărârii.

Prin sesizarea instanței poți cere și anularea totală sau parțială a unui act emis de autoritatea publică către tine sau către un terț, dacă actul respectiv emis îți încalcă drepturile, respectiv pentru repararea pagubei, dacă s-au produs daune prin actul administrativ și acordarea de daune morale sau materiale.

Care este instanța de judecată competentă?

 

Dacă este vorba despre autorităţi publice locale şi judeţene sau cele care administrează  taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei, sesizarea se introduce în fond la secțiile administrativ-fiscale ale Tribunalelor județene.

Dacă este vorba despre actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale sau cele care administrează taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei, sesizarea se introduce în fond la secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale Curţilor de apel.

Din punct de vedere teritorial, cererea de chemare în judecată o poți introduce fie la instanța de contencios administrativ de pe raza domiciliului tău, fie la cel de pe raza sediului autorității publice.

Trebuie să plătesc o taxă de timbru?

La sesizarea instanței de judecată va trebui să plătești o taxă judiciară de timbru de 50 de RON. Dacă este vorba despre o cerere evaluabilă în bani, prin care se solicită repararea pagubelor produse  prin emiterea unui act de către autoritatea publică, se plătește 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 RON.

Pot să mă reprezint singur în fața instanțelor de judecată?

În fața instanței de fond poți să te reprezinți singur, dar în recurs, fiind mult mai tehnic, va trebui să îți angajezi un avocat. Pentru persoanele fără venituri sau cu venituri foarte mici se poate cere un avocat din oficiu, chiar și în cauze de contencios administrativ. Procedura este complicată (ți se cer adeverințe de venit, cupoane de pensie, acte medicale din care să reiasă stare de boală cronică,

diverse dizabilități, dovadă privind minori în întreținere sau alte asemenea), dar nu e imposibil de parcurs și instanțele acordă de regulă această facilitate mai ales persoanelor care au instrucție mai puțină, deoarece anumite cauze de contencios, mai ales fiscal, sunt foarte complexe și dificil de înțeles.

Ce trebuie să cuprindă o cerere de chemare în judecată?

O cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă:

  • numele și prenumele tău, domiciliul/reședința,
  • datele de contact ale avocatului (dacă ești reprezentat de un avocat),
  • obiectul cererii (exemplu: anularea actului emis, soluționarea cererii de către instituție), iar dacă obiectul este evaluabil în bani și estimarea acestei valori,
  • ce s-a întâmplat în fapt
  • care sunt legile care s-au încălcat și respectiv legea contenciosului administrativ în baza căreia poți acționa în judecată autoritatea publică,
  • dovezile pe care te bazezi (înscrisuri – documentația care a stat la baza emiterii actului administrativ atacat, expertiză contabilă dacă este vorba de un act de impunere  fiscală sau o expertiză în specialitatea arhitectură-urbanism dacă e vorba de o autorizație de construire, foarte rar martori sau  interogatoriu etc.)
  • copie după dovada trimiterii plângerii prealabile și răspunsul la aceasta (dacă există), și
  • semnătura.