Comisia Europeană a publicat ultimul raport DESI, în care România figurează pe ultimul loc.

Indicele DESI (Digital Economy and Society Index) reprezintă gradul de digitalizare al economiei și al societății fiecăreia din cele 28 de țări ale Uniunii Europene. Cea mai avansată țară din acest punct de vedere este Danemarca, cu un scor agregat de 70,68%. Media UE este de 52,25%, iar România are un scor agregat de 33,21%, aflându-se pe ultimul loc.

Cum se poate să fim pe ultimul loc, când ITştii noştri sunt printre cei mai buni din lume, angajaţi la marile firme din tech şi printre cei mai bine plătiţi români?

O să încerc să explic în cele ce urmează.

Sunt 5 mari criterii după care Comisia Europeană se ghidează: Conectivitate, Capital Uman, Utilizare a internetului, Integrarea tehnologiilor digitale, Servicii publice digitale

Cum stăm la fiecare din ele?

  1. Conectivitate – aici stăm cel mai bine, adică pe locul 22 din 28 – Deşi acoperirea cu linii fixe  (89%) şi mobile (63%) este mult sub media UE, compensăm prin viteza internetului (70% conexiuni rapide) şi prin costuri scăzute (1,1% din venit).
  2. Capital Uman. Suntem pe ultimul loc la scorul agregat (28 din 28). Avem cel mai mic procent de utilizatori de internet (56%), suntem penultimii în ceea ce priveşte competenţele de bază  (28% din populaţie) şi numărul de angajaţi din IT (1,9% din angajaţi sunt în IT)  şi pe locul 17 la numărul de absolvenţi de facultăţi cu profil IT (16/mia de locuitori).
  3. Modul de utilizare a internetului. Suntem pe ultimul loc din UE la scorul agregat. 63% dintre utilizatori citesc ştiri online, 67% ascultă muzică, 6% urmăresc video on demand şi 8% folosesc servicii bancare. Doar 18% fac cumpărături online, dar 74% utilizează reţele sociale.
  4. Integrarea tehnologiei digitale. Suntem ultimul loc din UE la scorul agregat. Prea puţine firme fac schimb electronic de informaţii (doar 22%), folosesc platforme de socializare pentru a se promova (8%), emit facturi electronice (8%), folosesc servicii de cloud (5%) sau îşi vând produsele online (7% ca număr de firme, 4,3% ca cifră de afaceri).
  5. Servicii publice digitale. Doar 6% din utilizatorii de internet accesează soluţii de e-guvernare, iar acestea nu folosesc formulare precompletate decât în proporţie de 12% şi nu rezolvă complet problema decât în 55% din cazuri. Stăm în schimb bine la publicarea datelor de către guvern, cu 63% din scorul maxim.

De menţionat este şi faptul că, deşi indexul este al anului 2017, situaţia se referă la datele din 2016. O altă observație este Indicele DESI al României nu stagnează (e mai mare decât cel din 2016), dar viteza lui de creştere este mai mică decât a celorlalte state UE. Cu alte cuvinte, toate celelalte ţări UE se digitalizează mai repede decât România.

Din cele de mai sus, putem deci desprinde mai multe răspunsuri la întrebarea ”cum se poate să fim ultimii”:

Degeaba avem cei mai buni ITști dacă restul populației nu este conectată la tehnologie. Părinții și bunicii noștri o privesc cu reticență: plata cu cardul, cumpărăturile online, cititul știrilor etc le sunt în mare măsură străine.

Degeaba avem cei mai buni ITști dacă ei sunt mult prea puțini față de nevoile firmelor. Cei mai buni dintre cei buni plecă în străinătate, ceea ce explică și faptul că suntem pe locul 17 la absolvenți dar pe locul 27 la numărul de angajați.

Degeaba avem cei mai buni ITști decă firmele care activează în România sunt reticente la adoptarea noilor tehnologii.

Degeaba avem cei mai buni ITști dacă salariile din mediul guvernamental sunt total necorelate cu piața și, drept urmare, acolo activează, în marea majoritate, oameni care au făcut facultatea acum 20-30-40 de ani și nu sunt conectați la inovație.

Suntem pe ultimul loc în UE la digitalizare deoarece cei mai buni ITști sunt prea puțini și prea puțin conectați la bunul mers al ”cetății”.

Bun și, atunci, ce e de făcut?

Am organizat actorii importanți pe 3 paliere: Guvernul, Mediul de afaceri și Cetățenii. Să le luăm pe rând.

Guvernul

  1. Reglementare. Rolul principal al guvernului este de a genera încredere în serviciile digitale. Pentru asta, avem nevoie de standarde bine definite, astfel încât utilizatorii să știe ce (mai ales din punct de vedere juridic) ce înseamnă emiterea unei facturi electronice, semnarea unui contract electronic, valoarea juridică a unei semnături digitale, drepturile şi obligaţiile procesatorilor de date cu caracter personal şi alte situaţii asemănătoare
  2. Dereglementare. Un alt rol pe care îl are guvernul este de a stimula inovaţia Pentru asta, în anumite domenii trebuie eliminate reglementările nefericite: în transportul urban (cazurile UBER, Taxify), în serviciile de ospitalitate (AirBnb) etc
  3. Construcţie de infrastructură. 10% din populaţia României nu are acces la conexiuni internet, în mare parte deoarece conectarea lor nu este viabilă dpdv economic. Pentru o tranziţie mai rapidă spre o societate digitală, guvernul trebuie să dezvolte politici de acoperire a acestor zone (proiectul RO-NET fiind unul dintre ele)
  4. Administraţie digitală/ e-guvernare. Reducerea numărului de hârtii cerute în adminitraţie prin creşterea numărului de formulare care pot fi completate online. Interconectarea diverselor baze de date ale diverselor instituţii publice. Servicii electronice pe care statul le oferă cetăţenilor (autentificarea identităţii sau validarea unei semnături digitale pot fi nişte exemple)

Mediul de afaceri

  1. Inovare. Mare parte din evoluţia digitală este dată de industria globală digitală. Google, Facebook, Microsoft au contribuit imens la digitalizarea societăţii. Şi lucrurile sunt în continuă mişcare: Uber, WhatsApp, Skype, Netflix – toate aceste produse ne uşurează viaţa şi schimbă societatea în care trăim. Industria îşi va asuma în continuare rolul inovator care duce serviciile digitale înainte. Ideal ar fi să putem dezvolta servcii româneşti cu valoare adăugată mare atât în România cât şi în UE
  2. Creşterea numărului de utilizatori prin accesibilizarea tehnologiei (scăderea preţurilor, eliminarea barierelor de limbă etc). Dacă 89% din populaţia României are în acest moment acces la internet, cu siguranţă un mare merit le revine operatorilor privaţi. Eforturile de reducere a costurilor şi de accesibilizare a internetului (românii plătesc 1,1% din venitul lor pentru internet) au dus la creşterea educaţiei şi a consumului de produse digitale. Singurul criteriu major din indicele DESI la care România nu se află pe ultimul loc este conectivitatea, şi asta se datorează în primul rând industriei
  3. Adoptare şi integrarea conceptelor noi şi funcţionale din alte societăţi (ERP/CRM/RFID). Eliminarea eternei ştampile din procesele de afaceri. Emiterea de facturi electronice. Utilizarea videoconferinţelor. Folosirea tehnologiilor electronice de urmărire a livrărilor. Digitalizarea poate fi o sursă extraordinară de optimizare a proceselor companiilor, care duce la reduceri de costuri.

Mediul de afaceri trebuie să își propună să fie întotdeauna mai avansat decât administrația publică în ceea ce privește digitalizarea.

Cetăţenii

  1. Educaţie. În mod tradiţional, lumea priveşte educaţia ca făcând parte din prima parte a vieţii unui om. Este greşit. Viteza cu care evoluează acum societatea vine cu conceptul de „life-long learning”. Şi copiii, şi tinerii, dar şi adulţii trebuie să înveţe noi concepte pentru a fi bine integraţi în societate. Când părinţii noştri au terminat şcoala, lumea digitală nu exista. Ei trebuie să se adapteze acum la societatea informaţională şi acest lucru trebuie privit sistemic. Oricare din noi poate să îşi înveţe părinţii şi bunicii să folosească internetul, tabletele, smartphone-urile, cardurile, cu avantajele şi cu riscurile lor. Este și datoria noastră să o facem – vom crește timpul de calitate petrecut împreună atât online cât și offline
  2. Presiune pe autorităţi. Autorităţile trebuie împinse să folosească tot mai mult tehnologiile digitale. De la publicarea datelor de funționare (bugete, licitaţii, formulare) până la acceptarea depunerii actelor şi a încasării taxelor în mediu electronic.
  3. Implicare civică: Cei care vor, se pot implica în proiecte civice de digitalizare. OpenBudget, Geeks for Democracy, Code for Romania, Civic Tech sau Comisia de Tăiat Hârtii sunt inițiative care ajută imens la digitalizarea României.

În calitate de co-coordonator al proiectului Comisia de Tăiat Hârtii (în care principala componentă, pe lângă simplificare, este digitalizarea), vă invit fie să faceţi o sugestie de digitalizare, fie să vă înscrieţi ca voluntar. Puteţi face asta vizitând pagina: https://www.comisiadetaiathartii.ro/devino-voluntar

Digitalizarea României nu este doar responsabilitatea ”altora”. Este a noastră, a tuturor.

Articol apărut și pe Contributors.ro